29.12.05

68 de jurnalisti au fost ucisi in 2005

In anul 2005, in lume, au fost ucisi 63 de jurnalisti si 5 asistenti media, potrivit Barometrului Libertatii Presei, dat publicitatii de Organizatia Internationala „Reporteri fara Frontiere” (www.rsf.org), informeaza Agentia Monitor Media.

24 de jurnalisti au fost ucisi in Irak si Filipine (7). Cate doi jurnalisti au fost ucisi in Sri Lanka, Somalia, Rusia, Pakistan, Nepal, Mexico, Liban, Haiti, Congo, Bangladesh, Azerbaigean si Afganistan. Cate un jurnalist a fost omorat in Belarus, Brazilia, Columbia, Ecuador, Kazakhstan, Libia si Siera Leone.

Statisticile Organizatiei „Reporteri fara Frontiere” indica o crestere a numarului de jurnalisti ucisi in ultimii ani. In 2004 au fost ucisi 53 de jurnalisti, in 2003 – 40 si in 2002 – 25 de jurnalisti.

Conform Organizatiei „Reporteri fara Frontiere”, in acest an, au fost arestati 124 de jurnalisti si trei asistenti media. 32 de jurnalisti sunt intemnitati in China si Cuba (24). Saptesprezece jurnalisti se afla in detentie in Ethiopia, 13 in Eritreea si cate cinci in Iran si Burma.

„Reporteri fara Frontiere” a dat publicitatii pentru prima oara in Barometrul Libertatii Presei si numarul cyber-disidentilor (autorii de blogg-uri si jurnale personale pe Internet) care au fost arestati in acest an. Cei mai multi, 62 la numar, au fost arestati in China si Vietnam (3). Cate un cyber-disident a fost intemnitat in Iran, Libya, Maldive, Syria si Tunisia.
©

27.12.05

Populatia are mai multa incredere in presa decat in seful statului

Dupa Biserica, mass media se bucura de cea mai mare incredere printre moldoveni. Despre acest fapt arata datele sondajului de opinie „Barometru de opinie publica 2005”, realizat in fiecare jumatate de an de Institutul de Politici Publice (IPP), informeaza Agentia Monitor Media.

Increderea populatiei fata de mass-media a fost exprimata de 65 la suta din respondenti, iar fata de Biserica – 77%. Popularitatea mass-media inregistreaza, potrivit studiului, o constanta tendinta de crestere.

De mentionat ca seful statului se bucura de aceeasi incredere ca si Primaria Chisinau – 43 la suta. La inceputul anului curent presedintele tarii a acumulat un procent de incredere de 61 la suta. Increderea in Guvern este in scadere si inregistreaza la sfarsitul acestui an o cota de 38 la suta, fata de 49%, indice inregistrat in februarie 2005.

Sondajul a fost realizat de catre Centrul de Investigatii Sociologice si Studii de Piata CBS AXA intre 3 si 12 decembrie 2005 pe un esantion reprezentativ de 1506 persoane adulte din 12 regiuni geografice care coincid cu unitatile administrativ teritoriale de pana la revenirea la raioane. Marja de eroare a investigatiei sociologice, potrivit organizatorilor, este de circa 2,6 la suta.
©

Topul jurnalistilor din municipiul Balti

Agentia de Monitorizare a Presei „Monitor Media” a realizat in premiera la Balti un top al jurnalistilor, institutiilor de presa si a celor mai mediatizate evenimente in anul 2005. Clasamentul a fost efectuat in baza unui sondaj realizat printre 32 de jurnalisti balteni.

Potrivit clasamentului, cea mai combativa institutie media din Balti a fost desemnata Agentia de stiri DECA-press, urmata de saptamanalul regional de expresie rusa „SP”. Aparitia bilunarului „Spirit Romanesc / „Astazi” a fost considerata drept cel mai surprinzator debut in domeniul mass media locale, urmat de Mihail Ahremtev, un tanar de la Balti care a reusit in acest an sa se afirme la trei institutii media din localitate [TVB, „Golos Balti” si „SP”].

„Jurnalistul anului 2005” la Balti a fost desemnat redactorul-sef al saptamanalului „SP”, Slava Perunov, cunoscut si ca unul dintre cei „zece jurnalisti ai anului”, numiti saptamana trecuta de Clubul de Presa de la Chisinau. Publicistul baltean Iulius Popa de la „Literatura si Arta” il urmeaza pe Slava Perunov la aceasta categorie. Speranta anului a fost recunoscuta Angela Lesco de la Agentia DECA-press, urmata de Anisoara Butnariuc de la „Spirit Romanesc / „Astazi”.

„Jurnalistul omniprezent” a fost recunoscuta Nelly Uncuta, jurnalista la „Makler. Editie de Balti”. Suspendarea aparitiilor saptamanalului regional independent „Accent provincial” a fost catalogata de marea parte a respondentilor drept „cel mai mare regret al anului”. La aceasta categorie au fost nominalizati ziaristii Valeriu Gorbul si Pavel Dumbraveanu, care in acest an abandonat jurnalismul.

Cea mai sexy jurnalista de la Balti a fost desemnata Galina Josanu (in imaginea din stanga), reporter-prezentator la TV6-Balti, iar cel mai sexy jurnalist – Igor Catana (in imaginea din dreapta) de la Agentia DECA-press.

12 jurnalisti din 32 au calificat Primaria de Balti drept „cea mai inchisa” institutie publica pentru presa, in timp ce alti noua au considerat aceeasi institutie drept „cea mai deschisa”. In opinia jurnalistilor din Balti, cel mai mediatizat eveniment au fost alegerile parlamentare din primavara acestui an si procesul judiciar axat pe subiectul reinstalarii monumentului lui Vladimir Lenin la Balti.
©

Au fost desemnati cei mai buni jurnalisti care scriu pe teme economice

Luni seara (26 decembrie), in incinta Hotelului Dedeman, s-a desfasurat Gala Premiilor Asociatiei Ziaristilor Economisti (AZE), editia a treia, informeaza Agentia Monitor Media.

Conform clasamentului, cei mai buni jurnalisti care scriu pe teme economice sunt: Alexandr Barbov („Pervai kanal v Moldove”), Maria Trifan (Radio Moldova), Alexandr Takii (saptamanalul „Logos-press”), Olga Sveikina (ziarul „Kisineovsckii Obozrevatel’), Anatol Caslaru (saptamanalul „ECO”), Alexei Rudenko (Agentia Infomarket.md), Serghei Balaban (Agentia Infotag / revista Profit), Dmitrii Kalak (saptamanalul „Logos-press”), Andrei Cibotaru (Agentia BASA-press), Vitalie Condratchi (Radio Europa Libera). Un premiu special a fost inmanat reporterului Agentiei BASA-press, Ruslan Grabari. Premiile au fost acordate pentru profesionalism, competenta si perseverenta in afirmarea standardelor inalte de jurnalism. Invingatorii au fost desemnati de consiliul Asociatiei.

La Gala Premiilor AZE a participat presedintele Parlamentului Marian Lupu, care a spus ca este un cititor fidel al presei economice, pe care o considera de buna calitate, si le-a dorit jurnalistilor combativitate, perseverenta si inalt profesionalism.

AZE, Asociatia Bancilor din Moldova si Banca Comerciala „FincomBank” au desemnat castigatorii concursului pentru cele mai bune materiale jurnalistice la tema „Banci si Finante”. La concurs au fost prezentate 20 materiale. Castigatorii, selectati de un juriu compus din reprezentantii AZE, Asociatiei Bancilor si „FincomBank”, au fost desemnati in doua categorii: presa scrisa - Alexandru Takii (saptamanalul „Logos-press”) - premiul I, Olga Sveikina (ziarul „Kisineovsckii Obozrevatel’) - premiul II, Anatol Caslaru (saptamanalul „ECO”) - premiul III; si categoria presa electronica: Serghei Balaban (Agentia Infotag/ revista „Profit”), Vladimir Popov (Agentia „Novosti Moldova”) - premiul II si Artur Corghencea (PRO TV).
©

26.12.05

Vasile Panciuc: „Presa locala de stat va fi si la altceva nu sperati”

„Presa locala de stat va fi si la altceva nu sperati”, le-a declarat azi jurnalistilor locali, intr-o conferinta de presa, Vasile Panciuc, primarul municipiului Balti, fiind solicitat sa-si exprime opinia vizavi de o posibila deetatizare a presei locale, transmite Agentia Monitor Media.

„Orice autoritate publica locala care se stimeaza are si va avea in gestiune medii de informare pentru a-si face cunoscuta activitatea”, a mentionat Panciuc in context.

Referindu-se la relatiile dintre presa si puterea locala, seful municipalitatii baltene a declarat ca „acestea sunt normale” si ca presa nu se grabeste sa laude structurile statului din teritoriu.

Agentia Monitor Media precizeaza ca in primele zile ale anului 2006, redactorul-sef al saptamanalului regional de expresie rusa „SP”, Slava Perunov, le-a cerut in public autoritatilor locale sa inceteze finantarea din banii publici a presei municipale. In opinia lui Perunov, misiunea mediilor de informare locale finantate de la buget se limiteaza „la relatari gen cat e de bine sa traiesti la Balti si cat de bine lucreaza administratia locala”.

In 2006, din bugetul municipiului Balti vor fi alocati circa 900 mii de lei pentru sustinerea a trei institutii media de informare oficiale locale.

In prezent, la Balti apar sase publicatii, inclusiv doua finantate din bani publici; un post de radio si doua de televiziune, dintre care unul este controlat de autoritati. La moment, in Republica Moldova sunt editate circa 30 de ziare locale finantate din bugetul public.

Deetatizarea presei in Republica Moldova are titlu de recomandare intr-un raport din 2004 al OSCE. Potrivit recomandarilor, „conceptul unei prese sprijinite din bani publici este incompatibil cu democratia avansata. Numarul unor asemenea ziare nu trebuie sa creasca si nu trebuie sa existe discriminare administrativa sau economica fata de presa independenta. Nu este nevoie de a restabili asa-zisele “gazete raionale”.
©

23.12.05

A fost lansata varianta electronica a revistei „Monitorul oficial”

Publicatia de acte legislative si normative „Monitorul Oficial” a fost lansata azi, in versiune electronica. Aceasta poate fi accesata pe www.moldpres.md, site-ul Agentiei informationale de stat „Moldpres”. Despre acest fapt anunta Agentia Reporter.md, citata de Monitor Media.

Cei care au acces la Internet vor putea beneficia de informatia electronica a „Monitorului Oficial” in varianta Pdf.

In prezent, o echipa de specialisti lucreaza in vederea elaborarii unui site separat pentru „Monitorul Oficial”, care va fi dotat cu un program de cautare a documentelor necesare cu ajutorul cuvintelor cheie. Pe site va fi amplasat pachetul integral de acte legislative ale Republicii Moldova, precum si cele normative ale autoritatilor centrale.

Versiunea electronica a „Monitorului Oficial” este unul dintre cele 16 produse si servicii informationale ale Agentiei "Moldpres", majoritatea lansate in ultimele 18 luni.
©

22.12.05

Jurnalisti din Romania si R. Moldova doresc sa initieze un circuit informational in cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus”

Jurnalisti de la medii de informare din Botosani (Romania), Balti, Falesti, Sangerei si Briceni (Republica Moldova) s-au intrunit azi in municipiul Balti pentru a discuita oportunitati de colaborare informationala intre unitatile administrativ-teritoriale, componente ale Eurogergiunii „Prutul de Sus”, informeaza Agentia Monitor Media.

Jurnalistii si structuri de administrare ale Euroregiunii „Prutul de Sus” s-au aratat interesate sa initieze un circuit informational in cadrul euroregiunii.

Jurnalistii din Romania si Republica Moldova au lansat un sir de propuneri in vederea colaborarii informationale dintre mediile de informare pe care le reprezinta. Intre altele, s-a propus formarea unui birou de informare in regiuni, care ar asigura accesul la informatia despre activitatea euroregiunii a publicului larg si al jurnalistilor. Organizarea unor laboratoare media pentru jurnalistii care activeaza in teritoriile care fac parte din cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus” a constituit o alta propunere avansata.

Redactorul-sef al postului de radio „Meridian” din Botosani, Radu Dorulet, a propus instituirea unui serviciu de relatii publice in cele mai importante teritorii din cadrul euroregiunii si formarea unei retele informationale pentru efectuarea unui schimb operativ de informatii.

Jurnalistii de la Balti s-au pronuntat pentru elaborarea unui proiect media, finantat de structuri europene, pentru un termen de circa doi ani, care ar permite antrenarea institutiilor de presa din regiunile-membre din Romania, R. Moldova si Ucraina in activitati concrete. Printre acestea se numara crearea unui portal informational si organizarea unor deplasari prin rotatie pentru echipe de jurnalisti care sa realizeze subiecte in regiunile respective.

O comisie de specialitate din cadrul Euroregiunii „Prutul de Sus” urmeaza sa analizeze propunerile facute in cadrul reuniunii de la Balti si sa elaboreze un eventual proiect pentru asigurarea circuitului informational in cadrul euroregiunii.

Agentia Monitor Media aminteste ca semnarea actelor de constituire a Euroregiunii “Prutul de Sus” a avut loc la 22 septembrie 2000 la Botosani (Romania). Din Euroregiunea “Prutul de Sus”, care insumeaza o populatie totala de circa 3 milioane de cetateni, fac parte judetele Botosani si Suceava (Romania), regiunile Crenauti si Ivano-Frankivsk (Ucraina), fostele judete Balti si Edinet (Republica Moldova).
©

21.12.05

La Chisinau a fost lansat anuarul „50 cei mai influenti moldoveni”

Prima editie a anuarului „50 cei mai influenti moldoveni” a fost lansata marti seara la Chisinau. Editia include personalitati politice si de afaceri, dar si zece manageri straini ai unor companii ce activeaza in Republica Moldova.

Anuarul este, mai degraba, o carte de vizita a Moldovei si nu neaparat un top, afirma in prefata publicatiei, directorul editiei Sergiu Gavrilita. Publicatia contine 50 de oameni de succes: iubiti, detestati, contestati, dar care, in opinia noastra, au fost cei mai influenti in 2005, sustine Gavrilita.

Cele 50 de personalitati au fost selectate in baza a trei criterii: influenta politica, puterea financiara si notorietatea.

Printre cele personalitatile incluse in anuar figureaza si jurnalistii Constantin Tanase si Valeriu Renita.

Anuarul, care este o editie de lux, a fost editat cu un tiraj de 15 mii de exemplare. Un exemplar costa 79 lei (circa 5 Euro). Editorii revistei au anuntat ca in anul 2006 vor continua editarea anuarului, intentionand sa includa o suta de personalitati basarabene influente.
©

20.12.05

Clubul de presa de la Chisinau a nominalizat zece cei mai populari jurnalisti ai anului 2005

Marti seara (20 decembrie), la Chisinau, au fost nominalizati cei mai populari zece jurnalisti ai anului 2005, in cadrul in cadrul celei de-a XI-a editii a top-ului „10 jurnalisti ai anului”. Ceremonia de decernare a premiilor anuale inmanate jurnalistilor de Clubul de presa de la Chisinau (Centrul Independent de Jurnalism si Comitetul pentru Libertatea Presei) s-a desfasurat in incinta Teatrului National „Mihai Eminescu”, informeaza Agentia Monitor Media.

Potrivit deciziei consiliului de experti, la categoria „Radio”, „jurnalisti ai anului 2005” au fost desemnati Emilia Ghetu (Antena C), Maia Metaxa (BBC). La categoria „Televiziune” au fost nominalizati Lorena Bogza (PRO TV) si Leonid Melnic (Moldova 1). La categoria „Presa scrisa” au fost desemnate jurnalistele Cornelia Cozonac (Centrul de Investigatii Jurnalistice), Inna Jeltova (revista „Capitala”, ziarul „Vremea”) si Ina Prisacaru („Timpul de dimineata”). Veaceslav Perunov de la saptamanalul „SP”, Balti a fost nominalizat la categoria „Presa locala”, iar Alexei Rudenco („InfoMarket.md”) la categoria „Agentii de presa”.

In acest an, Clubul de presa de la Chisinau a instituit in premiera „Premiul pentru excelenta: pentru longevitate jurnalistica”. In posesia acestuia a intrat cunoscutul scriitor si publicist Alexandru Gromov.

Acesti zece jurnalisti au primit cate un premiu traditional oferit de Clubul de presa de la Chisinau: un mar de cristal strapuns de o sageata, ce simbolizeaza mesajul jurnalistic care loveste in tinta.

Clubul de Presa de la Chisinau a acordat, de asemenea, si cateva premii speciale. „Speranta anului” a fost desemnata Raisa Lozinschi („Jurnal de Chisinau”) si Daria Gvindjia (RIF TV). Saptamanalele „Eco” si „Ziarul de Garda” au avut, in opinia Clubului de Presa, cele mai reusite debuturi in acest an, iar „Cea mai buna evolutie in 2005” a avut-o revista de afaceri „Profit. Banci si Finante”. Agentia de presa INFO-Prim Neo, institutia media care a supravietuit in conditii extreme, s-a invrednicit de premiul „Phoenix”.

Top-ul „10 jurnalisti ai anului” a fost elaborat in doua etape. In prima etapa, institutiile media din R. Moldova au propus cate trei candidati la aceste premii: un reporter din cadrul redactiei si doi jurnalisti din cadrul altor redactii. Decizia finala a fost adoptata de catre Consiliul de experti de pe langa Centrul Independent de Jurnalism. La desemnarea candidatilor s-a tinut cont de urmatoarele criterii: profesionalism, respectarea normelor deontologice, impactul asupra opiniei publice, gradul de risc asumat, obiectivitate si devotament fata de profesie.
©