Vlad Bercu: „situatia economica dificila a institutiilor de media descurajeaza crearea unui sindicat al presei”

O masa rotunda in cadrul careia a fost discutata problema fondarii unui sindicat al jurnalistilor in R. Moldova s-a desfasurat vineri la Balti. Reuniunea, la care au participat reprezentanti ai 15 institutii media din regiunea de nord a tarii, a fost organizata de Asociatia Ziaristilor Economisti (AZE) si Comitetul pentru Libertatea Presei din Chisinau.

O buna parte din participantii la masa rotunda au mentionat faptul ca procesul de creare a sindicatului ar putea fi taraganat din cauza reticentei patronilor si a situatiei precare a institutiilor de presa. Jurnalistii din regiunea de nord a R. Moldova considera ca un sindicat al presei este necesar, insa crearea acestuia va fi torpilata de catre patroni.

In acest context, presedintele AZE, Vlad Bercu, a mentionat ca „situatia economica deplorabila a institutiilor media descurajeaza procesul de formare a unui sindicat al presei”. In plus, si piata media din R. Moldova este una restransa si genereaza la jurnalisti o atitudine conservatoare referitor la apartenenta lor la un sindicat. Un viitor sindicat al jurnalistilor in R. Moldova ar putea intruni pana la doua mii de membri, iar instituirea acestuia ar putea dura aproximativ doi ani, a mai spus in cadrul intrunirii Vlad Bercu.

Un sondaj efectuat in primavara acestui an la tema crearii unui sindicat al presei arata ca circa 80 la suta din jurnalistii din Moldova considera necesara fondarea unui sindicat al presei. In realitate, insa, se atesta o indiferenta totala a jurnalistilor fata de crearea sindicatului.

Mese rotunde in cadrul carora au fost audiate propunerile jurnalistilor vizavi de crearea sindicatelor media au fost organizate la Cantemir si Chisinau. Prin aceste mase rotunde, AZE si CLP doresc sa afle in ce masura ideea crearii unui sindicat al jurnalistilor este sustinuta in provincie. Comitetul pentru Libertatea Presei si AZE deruleaza in comun un proiect in contextul initierii unor discutii despre necesitatea unui sindicat in R. Moldova. Proiectul este sustinut financiar de Fundatia EURASIA si va finaliza cu editarea unui ghid care va contine spicuiri din legislatia muncii, proiectul de statut al sindicatului, modele de contracte de munca individuale si colective etc.
©

„Gazeta Romaneasca” din Chisinau, invingatoare la un Festivalul International de Jurnalism

"Gazeta Romaneasca", digestul saptamanal al presei romanesti editat la Chisinau, a luat Marele trofeu si titlul de „Publicatia anului” la cea de-a zecea editie a Festivalului International de Jurnalism, care s-a desfasurat saptamana trecuta in Ucraina.

Festivalul, organizat sub egida Uniunii Nationale a Jurnalistilor din Ucraina, a reunit anul acesta participanti din circa 15 tari din Europa de Est. Prezentata la festival din partea Basarabiei, „Gazeta Romaneasca” a fost recunoscuta drept cea mai buna publicatie in cadrul mai multor sectiuni, inclusiv cea de design, categoriile „Consistenta informatiei” si „Informatia fara frontiere”.

„Gazeta Romaneasca” este editata la Chisinau din anul 2001 si este menita sa compenseze lipsa pe piata Republicii Moldova a presei romanesti. Este un digest al presei din Romania completat cu pagini de stiri, comentarii, editoriale despre realitatea basarabeana si se prezinta drept un proiect de integrare informationala a celor doua state romanesti. Dupa o pauza de doi ani, „Gazeta Romaneasca” si-a reluat aparitiile in vara anului 2004 si a devenit una dintre cele mai populare editii de limba romana din diaspora. De cateva luni insa „Gazeta Romaneasca” se afla in concediu fortat, spune presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova, Valeriu Saharneanu, citat de Romanian Global News.
©

Portalul Moldova.org acceptat de Google News

Stirile, comentariile si articole publicate pe portalul „Moldova.org” (www.moldova.org) pot fi gasite pe serviciul de stiri Google News. Este prima resursa web dedicata Republicii Moldova care a fost acceptata de Google ca sursa de stiri.

„E o realizare deosebita pentru portalul „Moldova.org”, apreciza Vlad Spanu, director executiv al Fundatiei "Moldova" si co-fondatorul portalului nominalizat. Acum, pe Google News ultimele stiri vor fi luate nu numai de la agentii de presa straine, dar si de la cele din Chisinau cu care „Moldova.org” are relatii de parteneriat.

Portalul „Moldova.org” a fost lansat in ianuarie 1997, devenind, in acest rastimp, o sursa de informatie credibila despre Moldova pentru utilizatorii de limba engleza. Portalul e finantat de Fundatia „Moldova” cu sediul la Washington DC, reprezentand o colaborare cu Institutul pentru Dezvoltare si Initiative Sociale „Viitorul” din Chisinau.
©

Un ziar pentru detinuti a fost lansat de minorii Penitenciarului din Lipcani

Detinutii minori din Penitenciarul nr.2 din oraselul Lipcani au editat primul numar al publicatiei lunare „AerZona”. Este primul ziar care a fost tiparit intr-o inchisoare din Republica Moldova.

Primul numar al publicatiei, cu un volum de opt pagini de formatul A4, contine articole, interviuri, imagini, creatii ale detinutilor institutiei si materiale de divertisment. Din echipa redactionala fac parte zece detinuti minori, care au desemnat un redactor-sef, un fotoreporter si un machetator. Ei sunt ajutati in procesul de editare a ziarului de reprezentanti ai administratiei institutiei penitenciare din Lipcani.

Detinutul Denis Kulaghin, redactorul-sef al ziarului „AerZona”, a spus ca denumirea ziarului semnifica dorinta echipei redactionale de a reflecta pe deplin atmosfera, viata si evenimentele din penitenciar.

Directorul Centrului Media pentru Tineri, Veronica Chicu-Boboc, a comunicat ca in pana la finele anului curent la Penitenciarul nr.2 din Lipcani urmeaza sa-si inceapa activitatea si un studio de radio. Emisiunile vor fi pregatite de catre detinuti si reprezentanti ai administratiei inchisorii. Atat publicatia, cat si studioul de radio sunt doua instrumente care vor favoriza accesul detinutilor la informatie, acestia fiind antrenati in niste activitati de comunicare concrete, a mentionat directorul Centrului Media pentru Tineri.

Ziarul „AerZona” si viitoarea statie de radio constituie un proiect finantat de UNICEF si derulat de Centrul Media pentru Tineri in comun cu Penitenciarul nr.2 din Lipcani.

La Penitenciarul nr.2 din Lipcani, fosta Colonie de Reeducare a Minorilor, sunt detinuti in prezent circa o suta de minori aflati in conflict cu legea cu varstele de pana la 18 ani. Este unica inchisoare pentru minori din Republica Moldova.
©

Licenta de emisie TV in reteaua publica nr.3 a fost acordata SRL "Media Satelit"

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (C.C.A.) din Republica Moldova a acordat licenta de emisie TV in reteaua publica nationala nr.3 Societatii cu Raspundere Limitata “Media Satelit” din Chisinau. De mentionat ca prin aceasta retea, in R. Moldova era retransmis pana azi postul public de televiziune moscovit ORT de catre Compania Analitic Media Grup (AMG).

In acelasi timp, Ministerul Dezvoltarii Informationale (MDI) a privat Compania AMG de dreptul de a folosi reteaua respectiva prin care era retransmis pe teritoriul R. Moldova postul rusesc de televiziune „ORT”. Societatea AMG detine dreptul exclusiv de retransmitere a "ORT" in Moldova din septembrie 1999. Pana in martie 1999 acest drept l-a detinut Compania moldoveana „Telecom-Holding”.

La licenta de emisie TV in reteaua publica nationala nr.3, pusa in concurs de CCA, au pretins “Elita TV” din Rezina si “Media Satelit” SRL din Chisinau. Dreptul de a gestiona licenta pe reteaua respectiva a fost oferit “Media Satelit” SRL, desi membrii CCA au depistat uz de escrocherii. Potrivit unor date, Societatea “Media Satelit” a fost inregistrata acum cateva saptamani.

Presedintele Consiliului director al AMG, Chiril Lucinschi, a propus la sedinta de azi a CCA suspendarea concursului pentru reteaua nr. 3, pana in momentul in care Curtea Suprema de Justitie nu se va pronunta intr-un proces initiat de AMG in aceasta problema. In acelasi timp, Lucinschi a facut public un contract ce prevede dreptul exclusiv pentru retransmitere postului “ORT” pana in 2010, declarand ca „CCA ar trebui sa ia in calcul si acest fapt”.

De remarcat ca, aseara, in cadrul unei emisiuni de actualitati de la „Pervai kanal v Moldove”, vorbind despre decizia MDI, Chiril Luchischi a declarat ca „prin institutii, precum C.C.A., ar putea fi sistata retransmiterea postului rusesc ORT in Republica Moldova”.

Presedintele C.C.A., Ion Mihailo, a remarcat in cadrul sedintei de azi ca este inadmisibil de a suspenda retransmiterea „ORT” in Moldova, deoarece acest post TV se bucura de cea mai mare popularitate in randul consumatorilor de audiovizual din Moldova. Pe de alta parte, Mihailo a respins contestarile aduse de AMG vizavi de suspendarea licentei pentru reteaua nr.3.

In acelasi timp, “Media Satelit” SRL s-a angajat ca cel mult in decurs de o luna sa reia retransmiterea postului moscovit „ORT”.

Solicitat de Monitor Media, Viorel Margineanu, director general al Agentiei Media IMPACT, a spus ca ceea ce s-a intamplat azi la sedinta C.C.A. a fost un spectacol bine regizat de catre fortele care continua sa controleze audiovizualul autohton

Agentia Monitor Media precizeaza ca, la 7 septembrie curent, proaspatul presedinte al Consiliului director al Companiei AMG, Chiril Lucinschi, declara in cadrul unei emisiuni la „Pervai kanal v Moldove” ca una dintre prioritatile companiei este cooperarea cu Intreprinderea de Stat „Radiocomunicatii” si Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Lucinschi declara ca la acel moment deja erau incheiate contractele pe o perioada de cinci ani cu ORT si cu I.S. „Radiocomunicatii”, „fapt ce va permite companiei sa activeze stabil in aceasta perioada”.
©

In Moldova, procesul de creare a presei libere locale stagneaza

In Republica Moldova, in ultimii doi ani nu au aparut titluri noi de publicatii independente regionale sau locale, acest fapt demonstrand ca procesul de creare a unei prese locale libere stagneaza, a declarat Petru Macovei, directorul executiv al Asociatiei Presei Independente (API).

In perioada vizata, administratiile raionale au recurs la crearea masiva a ziarelor finantate din banii publici si au torpilat campaniile de abonare la ziarele locale independente si pe care le-au discreditat prin metode administrative, a mentionat Macovei. Totodata, legislatia moldoveana nu conditioneaza dezvoltarea unei afaceri cum este presa, a mai precizat sursa citata.

API a expediat recent tuturor membrilor Comisiei parlamentare pentru cultura, stiinta, invatamant, tineret, sport si mijloace de informare in masa o scrisoare in care se arata disponibila pentru oferirea sprijinului in ce priveste demararea procesului de deetatizare a presei locale: privatizarea acesteia sau crearea unor conditii egale de activitate pentru ziarele locale.

Intr-un recent interviu acordat Agentiei Monitor Media, presedintele Comisiei parlamentare pentru cultura, stiinta, invatamant, tineret, sport si mijloace de informare in masa, Victor Stepaniuc, declara ca „Legislativul de la Chisinau va adopta o lege cu privire la deetatizarea presei locale, cu toate ca aceasta nu va da nimic bun”. Desi pledeaza pentru deetatizarea presei locale, acest proces, in opinia lui Stepaniuc, este o „iluzie”.

Potrivit Ligii Jurnalistilor Profesionisti (LJP), institutie ce intruneste mai multe medii de informare oficiale locale, la moment in Republica Moldova sunt editate 30 de ziare locale finantate din bugetul public.

Deetatizarea presei in Republica Moldova are titlu de recomandare intr-un raport din 2004 al OSCE. Potrivit recomandarilor, „conceptul unei prese sprijinite din bani publici este incompatibil cu democratia avansata. Numarul unor asemenea ziare nu trebuie sa creasca si nu trebuie sa existe discriminare administrativa sau economica fata de presa independenta. Nu este nevoie de a restabili asa-zisele “gazete raionale”.

©

Administratia IPNA Compania "Teleradio Moldova" refuza sa difuzeze un film documentar despre alegerile parlamentare

Administratia Institutiei Publice a Audiovizualului (IPNA) Compania „Teleradio Moldova” nu a dat curs solicitarilor Agentiei Media IMPACT din Chisinau de a pune pe post filmul „Vot parlamentar 2005”, care este axat pe alegerile parlamentare din primavara curenta.

Intr-un comunicat al Agentiei Media IMPACT, remis spre difuzare, se arata ca pelicula documentara, care are o durata de 45 de minute, a fost propusa spre difuzare gratuita IPNA Compania „Teleradio Moldova” inca la inceputul lunii august. De atunci si pana in prezent administratia acestei institutii publice taraganeaza sa puna pe post filmul, desi autorii acestuia au expediat pe adresa responsabililor de la televiziune cateva scrisori. Agentia Media IMPACT isi rezerva dreptul de a interpreta atitudinea IPNA Compania „Teleradio Moldova” drept refuz de a difuza filmul „Vot parlamentar 2005 si constata folosirea amanarilor nejustificate a raspunsului mai mult de doua luni de zile ca metoda primitiva de a evita asumarea publica a unei decizii la nivelul de conducere a IPNA Compania „Teleradio Moldova”, se arata in comunicatul citat.

Directorul Agentiei Media IMPACT, Viorel Margineanu, spune ca in cadrul unei discutii telefonice de la finele lunii septembrie, producatorul general al IPNA Compania “Teleradio Moldova”, Sergiu Batog, a declarat ca, in „cel mult o zi” la agentie se va prezenta un curier care va aduce decizia IPNA Compania „Teleradio Moldova”, precum si caseta pe care a fost prezentat filmul. Agentia Media IMPACT nu a primit nici decizia administratiei Companiei, nici caseta si nici o alta informatie din partea institutiei vizate.

La finele lunii august, filmul documentar “Vot parlamentar 2005” a fost propus spre difuzare gratuita IPNA Compania “Teleradio Moldova”, postului public municipal “Euro TV Chisinau” si altor 16 posturi TV locale. Productia a fost difuzata la TV „Euronova” din Chisinau. Singura institutie audiovizuala care a ignorat aceasta oferta mediatica este IPNA Compania “Teleradio Moldova”.
©

Presa romaneasca despre problemele Euronova Media Grup

Piata media din Republica Moldova este controlata in continuare de puterea politica care detine si parghiile economice, iar atunci cand exista dependenta economica nu se mai poate vorbi despre libertatea presei, scrie publicatia bucuresteana „Adevarul” care il citeaza pe Valeriu Saharneanu, presedintele Uniunii Jurnalistilor din Moldova si director general al Holdingului Euronova Media Grup (HEMG).

Publicatia scrie despre prezenta masiva in Moldova a mediilor de informare rusesti si existenta unui numar mic de mass media independente, care sunt vulnerabile din puncte de vedere economic. Este si cazul HEMG, al carui director general, Valeriu Saharneanu, a venit la Bucuresti, saptamana trecuta, pentru a se intalni cu Mihai Gheorghiu, seful Departamentului Romanilor de Pretutindeni, de pe langa Secretariatul General al Guvernului, pentru a-i cere sprijinul. Acesta, dupa cum scrie ziarul, nu a gasit timp pentru a-l primi. Saharneanu a declarat jurnalistilor de la publicatia bucuresteana ca dorea sa-i comunice lui Gheorghiu ca „toate proiectele si investitiile societatii, facute cu mari sacrificii atat de investitori privati din Romania si din strainatate [...] risca sa se piarda daca noua administratie de la Bucuresti nu-i va ajuta cu fonduri”. HEMG a recurs la imprumuturi de la banci si de la persoane particulare, jurnalistii nu si-au mai primit salariile din luna mai, iar cei de la „Gazeta Romaneasca”, un digest editat la Chisinau, sunt in concediu fara plata.

Valeriu Saharneanu sustine ca pe 15 septembrie a prezentat, ca in fiecare an, proiectele pentru finantare Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni. Acestea „au fost vazute de parlamentul roman, dar nu a primit pana acum decat promisiuni”.

Radio „Vocea Basarabiei”, componenta a HEMG, a lansat recent un apel pe portalul AlterMedia prin care solicita diasporei romanesti de peste hotare sa contribuie la salvarea „unicului post de radio romanesc din R. Moldova”. In apel sunt descrise conditiile extrem de dificile in care activeaza statia de radio.

Una dintre primele reactii la apelul postului de Radio „Vocea Basarabiei” a parvenit din Toronto, Canada, de la octogenarul epigramist Ovidiu Creanga, basarabean de origine, care a avut initiativa lansarii campaniei „Salvati Radio Vocea Basarabiei”. Saptamana trecuta Ovidiu Creanga colectase suma de 1100 de dolari, din donatii ale romanilor din Canada. In Canada a fost deschis si un cont special pentru acumularea de fonduri intru salvarea postului de radio „Vocea Basarabiei”.
©

Republica Moldova a pierdut un proces la C.E.D.O. intentat de o jurnalista

Jurnalista Julieta Savitchi a obtinut castig de cauza intr-un proces intentat Republicii Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO). Republica Moldova a fost acuzata de violarea dreptului de libera exprimare a jurnalistei.

Instanta europeana a obligat Guvernul de la Chisinau sa plateasca reclamantei 3000 de Euro drept despagubiri morale si materiale, precum si 1500 de Euro pentru cheltuieli de judecata. Decizia poate fi contestata in Marea Camera a CEDO in termen de trei luni din ziua pronuntarii. In caz contrar, aceasta hotarare devine definitiva.

Julieta Savitchi, reporter la Agentia de stiri BASA-press, a apelat la CEDO, dupa ce a fost trasa la raspundere administrativa pentru un articol despre fenomenul coruptiei in Directia politie rutiera. Un politist s-a recunoscut intr-un articol publicat, in 1999, in ziarul „Novai poreadok” („Ordinea noua”) si a actionat ziarista in judecata pentru lezarea onoarei si demnitatii. Instanta de judecata a recunoscut-o pe Savitchi vinovata, amendand-o potrivit legislatiei in vigoare. Savitchi s-a adresat la CEDO, pretinzand ca i-a fost incalcat dreptul la exprimare.

Jurnalista si-a exprimat speranta ca magistratii care au la activ dosare cu jurnalisti sa studieze respectiva decizie a CEDO pentru a evita judecata de valori si pentru respectarea dreptului la libera exprimare.

Este al doilea caz cand un jurnalist din Republica Moldova obtine castig de cauza la CEDO.

La finele lunii decembrie trecut, CEDO a dat castig de cauza ziaristului din Republica Moldova, Valeriu Busuioc, care a publicat in anul 1998 in saptamanalul „Expres” (publicatie lichidata ulterior) un articol critic la adresa Companiei AIR Moldova. Busuioc a pierdut procesele in instantele de judecata nationale intentate de AIR Moldova. Inalta Curte insa a constat ca jurnalistului i-a fost lezat dreptul la exprimare (art.10 al Conventiei Europene pentru Drepturile Omului). Guvernul de la Chisinau a fost obligat sa plateasca in total 6650 de Euro, inclusiv cinci mii de Euro prejudiciu moral.

De mentionat ca pentru data de 13 decembrie curent CEDO a stabilit audieri publice asupra dosarului „Larisa Manole si altii versus Republica Moldova”. Semnatarii cererii, membri ai Comitetului de greva de la Televiziunea Nationala, solicita instantei europene recunoasterea violarii de catre Republica Moldova a dreptului la libera exprimare prin impunerea cenzurii la TVM.

Pana la ora actuala, Republica Moldova a fost condamnata de CEDO in 22 de cazuri si a atentionat Guvernul Republicii Moldova in privinta a altor 217 de cereri.

©

Sovietul suprem de la Tiraspol amana examinarea proiectului de lege cu privire la crearea TV publice

Membrii sovietului suprem de la Tiraspol vor examina proiectul de lege cu privire la crearea televiziunii publice, dupa toate probabilitatile, peste doua luni. Daca nu se va reusi acest lucru in termenul stabilit, proiectul respectiv va fi examinat in 2006 de catre componenta viitoare a organului legislativ al regiunii secesioniste.

Despre acest fapt a declarat Galina Antiufeeva, presedintele comitetului pentru legislatie. Proiectul de lege trebuie sa fie completat si lucrat suplimentar, in viziunea comitetului nominalizat.

Initiativa transformarii institutiilor audiovizuale din Transnitria in institutii publice a fost lansata in primavara acestui an de catre Evgheny Sevciuk, vicepresedintele sovietului suprem. Intre timp, in regiune au fost organizate mai multe mese rotunde axate pe perspectivele crearii televiziunii publice, iar un sir de „organizatii neguvernamentale” au facut declaratii impotriva transformarilor de la TV rmn.

Expertii afirma ca transformarea TV rmn in televiziune publica este tergiversata pe motiv ca in luna decembrie vor fi organizate alegeri pentru componenta sovietului suprem de la Tiraspol si acest fapt ar fi putut lasa autoritatile fara influenta asupra acestei importante institutii audiovizuale din regiune.

Reformarea mediilor de informare controlate de autoritatile tiraspolene a fost avansata, la inceputul acestui an, de Misiunea OSCE. Potrivit proiectului de lege cu privire la televiziunea publica, „reformarea canalului de televiziune al Transnistriei consta in stabilirea clara a modului de finantare a institutiei”. Aceasta nu va apartine nici structurilor private, nici autoritatilor, ci va fi un subiect public, iar in plan editorial televiziunea va fi independenta de partide politice si autoritati.

In prezent, in regiunea transnistreana emit trei posturi importante de televiziune si trei posturi de radio: TV rmn; TV Bender si TSV; Radio rmn, Inter FM si Radio „Jelannoe”.
©

Victor STEPANIUC: „Pledez pentru deetatizarea presei locale, cu toate ca acest fapt este o iluzie”

(Interviu acordat Agentiei Monitor Media de catre Victor STEPANIUC, presedintele Comisiei parlamentare cultura, stiinta, invatamant, tineret, sport si mijloace de informare in masa)

- Se vorbeste tot mai insistent ca Legea presei este un act legislativ vechi si care ar trebui abrogata, ori, in alt caz, ar fi necesar sa se opereze cu modificari esentiale. Care este parerea Dumneavoastra in acest sens?

- Sunt de acord cu faptul ca Legea presei este cam depasita. Nu cred insa ca ar fi indicat sa abrogam aceasta lege. Cred ca ar fi necesar s-o modificam putin. Atunci cand a fost adoptata a fost o lege progresista, insa acum unele articole nu pot fi executate.
Dupa suspendarea pedepsei penale pentru defaimare, aceasta lege, s-ar parea este depasita in anumite privinte. Anul trecut mai multe organizatii neguvernamentale de media au inaintat o initiativa pentru a stabili in Codul Civil un plafon onorabil pentru sanctiunile de calomnie. Este o chestiune discutabila, de altfel ca si cea care a vizat excluderea pedepsei penale pentru defaimare. Spun asta deoarece pedepse pentru defaimare sunt prevazute in legislatiile multor tari europene, chiar si in cateva state ale Uniunii Europene. Faptul ca ne-am dezis de raspunderea penala pentru defaimare arata ca am facut un pas foarte important in sprijinul presei.

- Recent, structuri ale statului au transmis in Parlament doua proiecte de legi – Legea cu privire la secretul de serviciu (elaborat de Serviciul de Informatii si Securitate) si Legea cu privire la informatie (elaborat de Ministerul Dezvoltarii Informationale). In ce masura este justificata elaborarea unor asemenea proiecte de legi?

- Ca si in oricare alta tara si la noi birocratia statala incearca sa creeze anumite obstacole in fata libertatii presei, liberului schimb al informatiei si accesului la informatie. Asemenea tentative s-au facut, dar componenta trecuta a Parlamentului a respins asemenea incercari. Si componenta actuala va proceda la fel. Fractiunea majoritara din Legislativ nu va accept secretizarea anumitor domenii ale statului. Notiunea „secretizare” trebuie sa fie mai clar elucidata in legislatie...

- ... Parlamentul va recurge sau nu la examinarea celor doua proiecte de legi?

- Cred ca nu. Guvernului i s-a indicat sa-si retraga aceste proiecte. In alta ordine de idei, cred ca Parlamentul va recurge si la examinarea posibilitatilor de a exclude din legislatie reglementarile potrivit carora in baza scrisorilor anonime pot fi intentate dosare penale. Din pacate in Moldova, ca si in alte state, scrisorile anonime continua sa serveasca drept temei si probe pentru intentarea dosarelor penale. Scrisorile anonime continua sa fie utilizate in scopuri de rafuiala intre persoane cu functii, invocandu-se lupta cu coruptia.

- In opinia Dumneavoastra, care sunt cele mai grave probleme si piedici in ce priveste realizarea de catre structurile de stat a Legii privind accesul la informatie?

- Lipsa de respect fata de legislatie si ignorarea intereselor legitime ale cetateanului. Legea privind accesul la informatie nu este cunoscuta suficient de bine si, drept urmare, este executata prost de catre functionari. Nu este intamplator deloc faptul ca, acum un an, presedintele Voronin a vorbit despre debirocratizarea guvernarii, care consta in reducerea numarului de functionari si eficientizarea lucrului structurilor de stat.
Executivul are mai multe parghii de a tainui anumite lucruri, fapt care nu poate fi afirmat si in cazul Parlamentului. In ce priveste buna functionare a legilor, sunt atestate succese acolo unde societatea civila este puternica si conlucreaza cu puterea politica, aleasa de catre cetateni. Daca se reuseste stabilirea acelei legaturi dintre structurile statului si ONG-uri poate fi realizata democratia.

- Este sau nu nevoie ca presa raionala sa fie deetatizata?

- Pledez pentru deetatizarea presei locale, cu toate ca acest fapt este o iluzie. De ce se doreste deetatizarea acestei prese? Pentru ca sa nu fie auzita vocea autoritatilor locale? Insa si acesta este un drept: cel de a informa. Cine ii incurca societatii civile, partidelor politice de a-si crea publicatii? Noi o sa adoptam o lege despre deetatizarea presei locale, dar sa vedeti peste un timp ca aceasta nu va da nimic bun. Se va crea un gol informational si o sa se ateste incalcarea unor drepturi. In aceste ziare cetateanul citeste opinia autoritatilor locale, care, uneori, poate sa nu-i placa.

- Cum apreciati prestatia presei din R. Moldova?

- Consider ca o buna parte din mediile de informare din Moldova sunt competitive si competente. Pe de alta parte, pot face presa libera doar structurile bogate care-si pot permite sa angajeze ziaristi calificati, sa-i plateasca bine si inzestreze cu utilaj tehnic redactiile. Numai acestea vor supravietui. In rest, lasa-le sa concureze. Nu intamplator in Moldova exista multe medii de informare. Noi am creat posibilitati de concurenta si astfel piata informationala nu a fost monopolizata. Cred ca totusi nivelul de competenta al jurnalistilor lasa de dorit. Cele mai mari canale de televiziune si de radio au putini jurnalisti calificati. Ziaristul trebuie sa scrie competent pentru a nu deveni obiectul proceselor judiciare...

- De cate ori s-a judecat Victor Stepaniuc cu ziarele de la Chisinau?

- De multe ori. Am avut un proces cu „Ziarul de Garda”, un proces cu „Moldavskie vedomosti” si cu inca un ziar, dar nu-mi amintesc denumirea. In rest, m-am judecat si ma judec cu ziarul „Flux”. Am vreo 12 dosare intentate acestei publicatii... Pana acum mi-au platit partial daunele morale pretinse prin instanta.

- Ati solicitat sume mari de la ziare?

- Nu. Cea mai mare suma este de 50 mii de lei (cca 4 mii USD ) si am insistat asupra acestei sume pentru ca am fost ponegrit in ziar cu rea credinta.

- Prin aceste procese de judecata este periclitata existenta unei redactii. Ar fi cazul sa amintim de Concernul DAAC Hermes si Iurie Rosca care au pretins de la ziare din Chisinau, printre care TIMPUL, sume de ordinul milioanelor de lei...

- ...In ce priveste TIMPUL, cred ca putea sa continue sa se apere. Trebuia sa-si apere pozitia in judecata pana la sfarsit, dar cred ca nu a facut-o pentru ca nu a fost suficient de documentat, desi la procurarea autoturismelor s-au admis incalcari. Nu putem afirma ca masinile au fost procurate fara incalcari. Acestea s-au facut din cauza grabei, unor interese, din cauza lipsei de informatie si pentru ca, uneori, sunt uitate prevederile legii etc. Dar greseli de acest gen au comis si alte guverne.

- Exista, in opinia Dumneavoastra, presa independenta sau nu?

- Numai presa care are un sac cu bani este independenta, daca ar fi sa-l parafrazam pe Vladimir Ilici Lenin. Cred ca exista doar presa partial independenta.
©

Pentru prima oara in ultimii sapte ani, CM Chisinau a decis sa nu admita presa in sala de sedinte

Membrii Consiliului municipal Chisinau au decis sa nu admita jurnalistii in sala de sedinte a forului. Un asemenea caz, potrivit Agentiei Info-Prim Neo, s-a intamplat, pentru prima oara in ultimii sapte ani.
Astazi consilierii municipali din capitala au decis sa discute, in absenta presei, problemele generate de protestele comerciantilor stradali si ale soferilor de rute maxi-taxi.
©

A aparut primul numar al Cotidianului National TIMPUL

Astazi a aparut primul numar al Cotidianului National Independent TIMPUL, publicatie cu acoperire nationala care, potrivit echipei redactionale, va aparea de patru ori pe saptamana in patru pagini de format mare si in zilele de vineri in 16 pagini de formatul A3.

Redactia sustine ca noul cotidian va oferi de luni pana vineri informatie operativa si de calitate din toate domeniile - politica, economie, cultura, atitudini si comentarii competente si obiective, interviuri, investigatii independente, precum si materiale de divertisment.

Directorul publicatiei, Constantin Tanase, sustine ca noul cotidian se lanseaza ca o publicatie libera de angajamente politice partizane, nu este subordonata nici unei structuri politice sau grupari economice. Nu suntem ziarul opozitiei politice, dar nici al puterii: suntem ziarul cititorului, afirma in context Tanase.

La oara actuala, in R. Moldova, apar alte doua publicatii editate in limba romana cu statut de cotidian. Este vorba de "Moldova suverana", care apare de patru ori pe saptamana, si "Flux" cu cinci aparitii saptamanale.

Primul numar al publicatiei „TIMPUL” a aparut la 14 septembrie 2001. Ulterior, dupa un proces intentat publicatiei de Concernul DAAC-Hermes, ziarul s-a vazut nevoit sa-si schimbe denumirea in „TIMPUL de dimineata”. Sloganul publicatiei este „Cititi tot TIMPUL”.
©